Am publicat un reportaj despre benzile desenate în ziarul Student Times.
La Cluj a fost publicată cartea de benzi desenate Urban Comics made in Cluj, o antologie de 16 povești fantastice, comice, citadine care se întâmplă în Cluj: pe strada Eroilor, la statuia cu Sfântul Gheorghe, în Piața Unirii, la Universitatea de Artă, pe acoperișurile Clujului sau chiar la un fast-food.
Plăcerea de a povesti nu se va demoda niciodată pentru că avem nevoie de povești, de fantezie, de umor, de emoții, de imaginație și un mod succint și spectaculos de a povesti ceva este banda desenată deoarece povestea este elementul esențial și lasă cititorului libertatea de mișcare.
Clujul – decor și personaj pentru benzile desenate
De când nu ați mai văzut o revistă de benzi desenate? Probabil că ați mai avut în mână reviste cu tot felul de povestioare haiose cu personaje precum Mickey Mouse, Batman, Familia Flinstone, Asterix și Obelix sau personaje din basme.
Deși acestea nu mai sunt în atenția publicului larg, 16 pasionați de benzi desenate și-au adus contribuția la profesionalizarea benzilor desenate, publicând a doua antologie care apare în ultimii ani în România- Urban Comics made in Cluj. Prima a apărut în toamna trecută la București, dar suntem cu foarte puțin în urma lor, asta pentru că la capitolul realizări și Ardealul a fost reprezentat în Franța, în Belgia, în Statele Unite, în Serbia, Muntenegru, Macedonia, Kosovo la diverse festivaluri și expoziții.
16 poveşti fantastice şi comice au fost publicate în cartea Urban Comics made in Cluj, toate desfăşurându-se în orașul de pe Someș. Așa este dezvăluit lumii talentul tinerilor autori, artiști studenți la Litere, la Arte, la Filosofie, liceeni, un asistent universitar și masteranzi care au format clubul Comics Club Cluj susținut de Centrul Cultural German.
Adrian Barbu:
„Oamenii vin în club, stau, pleacă, dar chiar dacă pleacă, ideea este să învețe ceva. Vin la două, trei întâlniri, la cei nou-veniți stăm și le explicăm ce este bine, ce nu este bine, vedem ce ar putea face mai departe și încet încet ajungem undeva.”
Mihai Nistor este pictor, caricaturist, se ocupă cu grafica și spune:
„Mă bucur că se leagă foarte tare de oraș, altfel poate nu avea impactul acesta. Dacă nu se lega de oraș poate nu mă uitam în ea și probabil că nici nu aș fi cumpărat-o. Dar chiar merită și sper să o cumpere cât mai multă lume.”
În cadrul clubului de benzi desenate vedem personalități diferite, de la cele mai juvenile și visătoare, până la persoane care văd ceva mai mult în benzile desenate.
Dan Barbu are 22 de ani, face parte din clubul Urban Comics din Cluj-Napoca și este un tânăr artist care a terminat Facultatea De Litere. Lui îi plac benzile desenate de când era mic copil.
Dan este viitor profesor de limbă germană și consideră că utilizarea benzilor desenate va avea rezultate și în mediul școlar.
„Am mai avut cunoștințe și în perioada mea de practică am observat că predatul merge foarte bine cu benzile desenate, așa că am folosit cunoștințele acumulate la Litere de a povesti și talentul la desen și așa a apărut contribuția mea la cartea Urban Comics made in Cluj.
Dan se ocupă cu benzile desenate din al doilea an de facultate când a realizat că benzile desenate depășesc cu mult nivelul de Batman și Superman și sunt un mod nou și diferit de a povesti, fiind foarte stimulant.
„Îmi doresc să apară benzile desenate în curicula școlară din cauza efectului pe care îl au asupra imaginii vizuale a copiilor.”
De ce benzile desenate au fost lăsate deoparte de către public?
După revoluția din 1989 au apărut ziarele de scandal, de evenimente, lumea a început să citească lucruri fără o valoare artistică prea mare, articole rapide și spectaculoase și și-au pierdut interesul pentru bandă desenată.
Un alt motiv este cel financiar. Într-o lume în care oamenii nu mai dau prea mulți bani pe cultură, benzile desenate au pierdut teren în detrimentul altor acte artistice sau a altor lucruri. Să nu uităm de lipsa timpului, combinată cu viteză și cu apariția internetului.
Dan Barbu:
„Nu știu dacă este din lipsa educației, dar tot ce înseamnă bandă desenată poate fi interpretată ca fiind o non-literatură sau ca o joacă, un fel de pierdere de vreme, o chestie puerilă. Ori din cauzele astea, ori pentru că nu sunt destul de răspândite.
În Germania situația este mai bună deoarece au mai gustat din această cultură de la francezi, care au cele mai cunoscute benzi cu Asterix și Obelix.”
Publicul clujean interesat să cunoască poveștile din benzile desenate a fost invitat anul trecut în cadrul festivalului Comedy Cluj la un atelier unde au predat trei oameni cu “greutate” in domeniu: Octav Ungureanu, Toma Alexandru si Mihai Grăjdeanu, desenatori la revista Comics. Amatorii au învățat tehnicile clasice de construcție a personajelor din benzile desenate.
Adrian Barbu:
„Un mare impediment de a continua să apară reviste de benzi desenate a fost inflația. După 1989 au apărut cel puțin la două săptămâni o revistă, dar din cauza costurilor și a inflației au crescut mult prețurile.
Așa că inflația galopantă, apariția internetului și a telefoniei mobile au contribuit la dispariția benzilor desenate de pe piață.”
Adrian Barbu este unul dintre desenatorii profesioniști de benzi desenate și coordonatorul antologiei Urban Comics made in Cluj. El este asistent universitar de limba franceză la Universitatea Babeș-Boyai și muzician. A terminat Facultatea de Arte Plastice și Facultatea de Litere, iar rezultatul: pasiunea pentru benzi desenate.
Ocupațiile de bază ale lui Adrian Barbu: desen, muzică irlandeză și country și bere brună.
Adrian Barbu este din Sibiu unde a și început să deseneze, având primul succes în 1986 când i-au fost publicate poveștile de către Almanahul Anticipația din București.
„Aveam multe vise, după care s-a prăbușit totul. Asta în sensul în care în toamna anului 1989 trimisesem materiale spre publicare la cel puțin trei reviste din țară care s-au prăbușit imediat după revoluție.”
Astfel că profesioniștii care încă erau în putere și care si-au atins apogeul în publicațiile socialiste au plecat din țară în primii ani dupa revoluție pentru a-și face un viitor în străinătate.
Pentru România au fost zece ani în care a ieșit din scena benzilor desenate la capitolul producție. În ultimii 5 ani au fost tipărite 3 albume. Aproape că nici nu putem conta în vreun clasament.
Undeva în underground banda desenată a continuat să existe, desenatorii aveau zeci de pagini, unii chiar sute de pagini ținute „în sertar”, deoarece nu aveau unde să le publice.
În acel moment s-au reorientat: unii au ajuns să lucreze pentru jocuri pe calculator, alții au plecat din țară, unii au migrat înspre alte profesii sau spre ilustrație de carte.
De ce nu se publică mai mult?
Pentru este un mare risc pentru editori. Orice editor din ziua de azi publică orice dacă clientul plătește.
Adrian Barbu:
„În urmă cu câțiva ani am încercat să demarez un proiect de transpunere în bandă desenată a basmelor românești, am luat la rând editorii, am mers cu primele 10-15 pagini și toți spuneau că e foarte frumos, că le place, dar că este riscant, deoarece ei investesc, dar dacă nu le cumpără nimeni, ce o să facă?”
Fabian Műhlthaler, Directorul Centrului Cultural German Cluj-Napoca:
„Nu le mai trebuie îmbunătățiri, ci trebuie să învețe cum să publice cărțile.”
Ce viitor au benzile desenate?
Banda desenată a început să capete amploare în România și în toată zona balcanică pentru că începe să existe public după douăzeci de ani. Tinerii încep să prindă gusul acestora deoarece au avut acces tot mai mult la producții americane, la producții franțuzești, franco-belgiene, italiene, spaniole, au fost în alte părți și s-au întors cu un album, două. În momentul în care află că și la noi în țară există artiști încep să devină entuziaști.
Așa că vor să citească și sunt câțiva care vor să creeze și chiar fac asta.
Mihaela Hudrea a absolvit Facultatea de Artă și Design, secția grafică și face parte din cei care au desenat în cartea Urban comics made in Cluj. Mihaela desenează de când se știe.
„O să se schimbe ceva dacă sunt oameni care vor să citească benzi desenate și care o să le cumpere.”
Comics Club Cluj încearcă să depisteze pasionații, să îi recruteze, pregătească și să îi învețe mai multe, iar dacă sunteți interesați sunteți așteptați în fiecare zi de joi la Centrul Cultural German din Cluj, strada Mihail Kogălniceanu, de unde puteți achiziționa antologia de benzi desenate a’ la Cluj.
„Citiți cartea Urban Comics made in Cluj și dacă vă place, haideți să desenăm!” (Adrian Barbu)
Autorii poveștilor „made in Cluj”: Iulia Rob, Ileana Surducan, Ludmila Hodis, Alexandra Abagiu, Anna Benczedi, Maria Eftemie, David Eşanu, Mihaela Hudrea, Andra Aştefănesei, Oana Cocheci, Maria Surducan, Dan Barbu, Flaviu Pătrunjel, Cristina-Larisa Crăciunaş, Sebastian Baculea, Adrian Barbu.
Surse foto: arhiva personală, fotografii realizate de Cosmin Silaghi și de pe site-ul clubului de benzi desenate.
Știați că:
- Există un Muzeu al benzii desenate în București?
- Pe tematica benzilor desenate în România s-au scris câteva cărți, dar prea puține în comparație cu alte țări, precum Franța, Belgia, Statele Unite ale Americii.
- Pe piață găsim cartea intitulată Istoria benzii desenate românești (de Dodo Niţă şi Alexandru Ciubotariu) dar și Dicţionarul benzii desenate din România (2005), al lui Dodo Niţă şi Virgil Tomuleţ.
- În Craiova existau trei grupări încă din socialism, care erau rivale între ele, scoateau albume, publicații, exista concurență între ele.
- În Cluj-Napoca există revista de benzi desenate “Glorioasa Fanzină” care este editată de Ileana şi Maria Surducan, două surori pasionate de benzi desenate, care are ca scop promovarea romanului grafic.
- Înainte de 1989 au fost publicate albume de bandă desenată adaptate după opere literare, cum ar fi Fata babei şi fata moşului, Neamul Şoimăreştilor, Toate pînzele sus!, În lumea lui Harap Alb, Moş Ion Roată şi Unirea, Muma lui Ştefan cel Mare, Prîslea cel voinic şi merele de aur sau chiar roman grafic după cartea Omul invizibil de H.G. Wells.
- Revista Comics este o revistă importantă în acest domeniu deoarece a organizat ateliere de benzi desenate şi expoziţii în Bucureşti, Cluj şi Constanţa, a fost prezentă la câteva târguri de carte din Europa şi chiar la Comic Con New York, o convenţie anuală dedicată benzilor desenate şi nu numai.
PS: Și o fotografie cu mine la vernisaj, aici îi luam interviu lui Dan Barbu. Faină treabă au făcut oamenii aceștia. Eu am cartea și vă spun că merită atenția noastră!
