Mihnea Măruţă: „E timpul creativităţii, al reinventării meseriei.”

Am început să mă documentez și să concep câteva articole despre subiectul: Rolul Social Media în activitatea jurnaliștilor.

Rolul rețelelor sociale poate fi privit din mai multe unghiuri/ puncte de vedere, iar eu o să încerc să le abordez din punctul de vedere al jurnaliștilor și al oamenilor care lucrează în instituții media.

Rețelele de socializare au nevoie de mai multe analize și cercetări amănunțite pentru a putea fi înțelese mai bine și folosite la capacitatea lor maximă de către jurnaliști și instituții media.

Aceasta este prima serie de întrebări pe care o postez aici și aștept comentarii, completări și sugestii. 🙂

Nu cred că trebuie să îl prezint prea mult pe Mihnea Măruță deoarece este un personaj cunoscut in presă.

Prima oară când l-am întâlnit eram la o conferință din cadrul unui proiect cu studenți. Atunci am simțit că este un om modest, muncitor, cu principii etice și nu in ultimul rând, un om care își respectă meseria și o face bine.

Mihnea Măruță lucrează în presă din anul 1990 și a fost redactor-şef la Adevărul (2012), redactor-şef Cotidianul (2007-2008), redactor-şef Clujeanul (2003-2006). Acum il găsiți pe blogul “Surpriza lui Mihnea Măruță”.

Acestea sunt răspunsurile lui referitoare la Social Media.

• Cât de diferită este meseria de jurnalist acum față de momentul în care ați ales-o și ați început să o practicați?

Aici e un paradox. Într-un fel, e mult mai uşor să fii jurnalist astăzi: există telefoane mobile, deci poţi suna direct pe oricine, nu trebuie să aştepţi în anticameră sau să tot cauţi pe numărul de fix, există internet şi google, deci poţi afla mai tot ce s-a scris pe o temă (de unde ar trebui să rezulte background consistent), există reportofoane grozave şi camere foto digitale, există Facebook şi twitter, unde, la o adică, poţi să intri în contact cu personalităţi pe care altădată le vedeai doar la tv.

Aceste înlesniri au sporit însă, pe de o parte, lenea jurnaliştilor, iar, pe de altă parte, pretenţiile publicului.

Paradoxul e, deci, că, deşi jurnalismul poate fi mult mai uşor şi îmbogăţitor decât odinioară, cei care fac faţă acestor şanse, cei care se ridică la nivelul noilor ştachete sunt mult mai puţini. Mijloacele sunt mai multe, scopurile atinse sunt mai rare.

• Folosiți social media?

Da.

• Pe ce rețele de socializare aveți cont si sunteți activ?

 Pe Facebook.

• Din punctul dvs de vedere, care este impactul rețelelor de socializare asupra activitații intreprinse de jurnaliști?

Cred că jurnaliştii nu au “percutat” suficient de repede la oportunităţile oferite de aceste reţele, şi nu mă refer aici la propagarea (popularizarea) propriilor materiale, ci la abundenţa de subiecte care există în spaţiul cu pricina.

Din păcate, jurnaliştii folosesc social media mai mult ca utilizatori oarecare decât în scopuri profesionale. Pierd timpul, cu alte cuvinte, în loc să vadă câte idei pot lua de pe Facebook sau de pe twitter. Pentru că aceste reţele sunt adevărate “seismografe” ale tendinţelor publicului, ale gusturilor şi judecăţilor sale.

• În ce fel influențează social media conținutul articolelor, titlurile, fotografiile, filmările și alte elemente vizuale din continutul jurnalistic?

Datorită reţelelor sociale, a crescut incredibil presiunea asupra jurnaliştilor de a produce şi conţinut vizual, în special video. Riscul, în acest caz, e ca valoarea să fie mediocră, deoarece nu există suficient timp pentru ca ei să înveţe reguli de filmare sau criterii de a obţine o fotografie bună.

Mai nou, toţi reporterii filmează şi fotografiază, de unde şi marginalizarea meseriilor care dădeau calitate, precum fotoreporter sau cameraman.

Această aplatizare valorică se răsfrânge, şi acesta e cel mai grav element, asupra formării viitorului public, care ajunge să se mulţumească, inevitabil, cu poze proaste şi cu filmări mişcate. În această involuţie a avut un rol nefast şi aşa-zisul “citizen journalism”, încurajat vreo câţiva ani, care a creat iluzia că oricine poate să facă această meserie. Din fericire, marile publicaţii au renunţat între timp la această minciună.

• După cum ați observat, tot mai multe publicații dau ca sursă profilul personal de Facebook al unor vedete pentru a face știri și pentru a stârni speculații și bârfe.

Ce părere aveți despre acest lucru?

Orice sursă poate fi folosită cât timp este una oficială sau dacă informaţia de acolo este verificată ulterior. Faptul că “destăinuirile” vedetelor sunt folosite pentru bârfe e parte din arsenalul tabloidelor, iar acest lucru nu se va schimba, dimpotrivă.

• În ce direcție considerați că se îndreaptă presa?

Gustul publicului a fost deteriorat grav în ultimii ani, iar patronatele au ales dominaţia contabilă, ceea ce înseamnă că tabloidizarea mizerabilă va continua.

Încrederea în instituţii de presă va dispărea treptat, şi vor prima alegerile personale, nişele de tipul “îmi place jurnalistul X”, “aleg emisiunea Y”, “citesc blogul Z”.

• Este necesar pentru jurnaliști să folosească Social Media?

E o sursă extraordinară.

Fiecare să aleagă ce i se potriveşte şi să fie cinstit cu el însuşi. În ce mă priveşte, cele mai bune materiale le-am publicat încercând să fac presă pe blog.

•  Doriți să împărtășiți și alte opinii referitoare la rolul retelelor de socializare in meseria de jurnalist?

E timpul creativităţii, al reinventării meseriei, al ieşirilor din pluton. Cine pricepe şi acţionează în consecinţă va câştiga.

---

Există unele voci care spun că presa se făcea mai bine înainte, când nu existau toate rețelele de socializare. Dar aceste opinii vin in articolele următoare și sunt susținute de jurnaliști și persoane care lucrează in Social Media.

Care sunt părerile voastre? Cum îi ajută pe jurnaliști Social Media?

Aveți comentarii, completări și sugestii? Ar fi foarte utile tuturor.