Mi se pare că a trecut o veșnicie de când nu am mai scris pe blog. Sunt extrem de ocupată cu multe activități, dar vreau să îmi fac mai mult timp să scriu multele idei pe care le am.
Zilele următoare voi fi voluntară la Zilele Clujului, la TIFF și la Ted X. Pe lângă asta mai am și altele de făcut, dar cumva, cumva, cu cafea, somn puțin și voie bună le fac pe toate. 🙂
Peste o săptămână am 2 luni de când m-am mutat într-un apartament nou, în care sper să rămân cât mai mult. În aceste două luni nu s-au întâmplat foarte multe lucruri negative de genul bețiilor nebune, spart uși sau alte peripeții mai nebune care ne-ar atrage ura vecinilor. Încă nu ne-am împrietenit cu vecinii, dar am interacționat cu câțiva prin diferite căi.
Inventarul interacțiunilor cu vecinii noștri:
- În astea două luni, ne-au căzut de pe geam o pătură, perna, cearceaf, prosop, blugi și toate le-am găsit în scara blocului sau chiar la vecinii de sub noi.
- Am ajuns la 5 juma acasă și nu aveam cartela de la bloc și nu era nimeni acasă. Așa că am sunat la vecinul de la parter care a fost drăguț și a înțeles două fete disperate că nu pot intra în casă, de afară din ploaie, din mini beție și foame. Desigur că a doua zi ne-am dus la el să ne cerem scuze și a fost foarte înțelegător.
- Am primit un bilețel pe ușă pe care scria să nu ne mai lăsăm gunoiul în fața ușii lor și că speră că a fost doar o scăpare și nu un obicei. Hmmm, vă dați seama că era la ușa noastră și că aveam de gând să îl ducem când coboram cele 4 etaje, nu?
- După astea, a venit ziua mea, așa că aveam nevoie de un tel de bătut ouă pentru tort și l-am împrumutat de la vecinii de lângă noi. Asta a fost ok. L-am dus înapoi și a fost în regulă.
Azi când am intrat în bloc ghiciți e am văzut din nou atârnat de o bară ?
O pătură!
Și nu era a noastră! Asta înseamnă că li se mai întâmplă și altora! 😀
Voi cum vă înțelegeți cu vecinii?
vecinii sunt uneori stresanti, dar…
dar imagineaza-ti viata fara ei. ar fi foarte plictisitoare…
Da, asa e uneori. Dar tot as vrea sa stau la casa.. 😀
Eu cred ca sunt greu de egalat cand vine vorba de realtiile cu vecinii.stau de 2 ani si ceva intr-un bloc si inafara de buna ziua si salut n-am vorbit niciodata nimic cu vecinii…
Mie imi place sa interactionez cu ei, dar nu neaparat cand beau ceva si ajung acasa putin cam fericita sau obosita 😀
Dar imi place sa ii cunosc si sa ne mai ajutam cand avem nevoie.